Raspandirea populatiei pe glob

Factorii care influenteaza raspandirea populatiei pe glob sunt:
-de natura istorica si sociala;
-demografici;
-economici;
-naturali.
Factorii naturali includ relieful,clima,reteaua hidrografica,solurile.
Campiile,platourile si regiunile colinare joase,vaile marilor fluvii,regiunile litorale,au fost din totdeauna favorabile nasterii civilizatiilor si concentrarii populatiilor.Din punct de vedere climatic,cele mai favorabile zone sunt cele cu climat temperat si subtropical(mediteranean).
Exista insa si exemple care demonstreaza faptul ca influenta climei nu este decisiva.Ex:Amazonia aflata in zona climatului ecuatorial are un numar foarte redus de locuitori,spre deosebire de Indonezia,situata tot in zona ecuatoriala care este a 4-a tara din lume ca numar de locuitori.
Importanta pentru concentrarea populatiei in anumite zone prezinta si altitudinea reliefului si apropierea de zonele litorale.Aproape jumatate din populatia planetei traieste in regiuni joase cu altitudine sub 200m.
Factorii Istorici si Sociali.
Includ migratiile,razboaiele,epidemiile.Ex:Comertul cu sclavi a dus la cresterea numarului populatiei in America si scaderea acestuia in regiunile de coasta ale Africii.
Factorii Demografici.
Se refera la sporul migratoriu si sporul natural.E:Statele cu un spor natural ridicat si spor migratoriu redus inregistreaza cele mai mari cresteri ale numarului populatiei (India sau Pakistan)
Factorii economici.
De-a lungul timpului,populatia s-a stabilit in zonele cu potential agricol ridicat,zonele cu resurse bogate de subsol pe acele marilor fluvii sau in regiunile litorale.Si in prezent,zonele dezvoltate din punct de vedere economic atrag persoane din regiunile mai putin dezvoltate.
Densitatea populatiei reprezinta raportul dintre numarul populatiei si suprafata teritoriului pe care aceasta o acupa.Se exprima in locuitori pe km².
La nivel mondial valoarea medie este de 47 de locuitori pe km².
Peste 90% din populatia planetei traieste in emisfera nordica.In 4 areale cu concentrare mare a populatiei:Asia de Est si Sud-Est,Asia de Sud(India),Europa Occidentala,Nord-Estul S.U.A si Sud-Estul Canadei.
State cu densitate foarte mare a populatiei si suprafata foarte mica:Singapore(peste 6000 loc pe km²),Monaco(peste 16.000 loc pe km².
State cu densitate foarte redusa datorata suprafetelor foarte mari sau conditiilor naturale nefavorabile:Rusia(9 locuitori pe km²),Australia(2 locuitori pe km²).

Structura populatiei

1.Structura rasiala
Se considera ca actualele rase s-au individualizat in urma cu aproximativ 50.000 de ani.
Principalele trasaturi ale acestora reprezinta adaptari la diverse medii de viata.
Rasa este definita ca un grup uman numeros individualizat pe baza unor trasaturi comune:culoarea pielii,forma ochilor,nasului,capului,tipului de par,etc.
Rasele de baza se considera a fi rasa alba sau europoida,majoritara in Europa.America si Australia,rasa galbena sau mongoloida.(95% dintre reprezentantii ei traind in Asia),tot rasei galbene ii apartin Amerindienii si Eschimosii.Rasa neagra sau ecuatoriala(a aparut in Africa de Nord,insa in prezent cei mai multi dintre reprezentanti traiesc la Sud de Sahara si in America.Tot rasei negre ii apartine si populatia australoida care traieste in Australia,Oceania si Asia de Sud-Est.
O mare parte din populatia actuala este rezultatul amestecului diferitelor rase si poarta numele de populatie metisata.

Structura etnica
Etnia este un grup uman aflat in diverse stadii de formare,de la trib pana la natiune.
O etnie presupune o limba vorbita comuna,traditii,religii si aspiratii comune.Ea sta la baza formarii unei natiuni,insa exista si natiuni formate prin asocierea mai multor etnii.
Natiunea reprezinta o forma evoluata a etniei,este constituita dintr-un grup uman,ai carei membrii au o cunostinta nationala proprie si se simt atasati de un anumit teritoriu.
In prezent,natiunile sunt organizate in state independente.Exista si exceptii.Ex:Laponii,Romii(Constituie minoritati etnice in cadrul altor state).

Structura lingvistica
In prezent exista circa 3000 de limbi vorbite pe glob si 7.000 de dialecte.Cele mai utilizate limbi sunt:Chineza,Engleza,Hindi si Spaniola.

Structura pe sexe
In majoritatea statelor se observa preponderenta la grupele de varsta tinere a populatiei masculine,in raport cu cea feminina(la 100 de persoane de sex feminin se nasc 105 persoane de sex masculin).Acest raport se modifica in timp,in favoarea femeilor din cauza ca la aceeasi grupa de varsta mortalitatea masculina este mai mare.

Structura pe grupe de varste
Este pusa in evidenta de o reprezentare grafica numita Piramida Varstelor.
Baza piramidei reprezentata pe grupele de varsta tinere pana in 20 ani.
Grupa adulta cuprinde persoanele cu varsta intre 20 si 60 ani,iar varful piramidei este reprezentat de grupele varstnice de peste 60 de ani.
In cazul statelor dezvoltate populatia este imbatranita ,fapt pus in evidenta de o piramida cu baza ingusta din cauza natalitatii scazute si trunchiului si varful piramidei latite.
In cazul statelor slab dezvoltate ,piramida varstelor are forma de triunghi,adica o baza lata din cauza natalitatii ridicate si un varf ascutit din cauza sperantei de viata reduse si a mortalitatii crescute.

Structura profesionala
Sectorul primar cuprinde agricultura si mineritul.
Sectorul secundar cuprinde industria si constructiile,iar sectorul tertiar sau al serviciilor cuprinde:turism,comert,transporturi,invatamant,sanatate,cultura,etc.
Statele slab dezvoltate au majoritatea populatiei ocupate in agricultura,atingand chiar 80-90%.
In statele dezvoltate,dupa ce  au parcurs perioada in care domina sectorul secundar,se afla in prezent intr-o faza in care domina sectorul serviciilor.

Urbanizarea,Dinamica urbana si Explozia urbana.

Explozia urbana  reprezinta cresterea numerica a oraselor si a dimensiunilor demografice,intr-un ritm accelerat.
Urbanizarea reprezinta tendinta sistemelor de asezari de a avea caracteristice urbane,prin cresterea calitatii habitatului de locuire,prin transformarea unor asezari rurale in orase si prin extinderea teritoriala a oraselor.
Dinamica urbana semnifica transformarea teritoriala,demografica si functionala a teritoriului unui oras intr-un anumit interval de timp.
In statele dezvoltate,urbanizarea si-a incetinit ritmul,datorita faptului ca majoritatea acestor state cu ponderi ale populatiti urbane ce depasesc 70-80%.
Cele mai mari ponderi ale populatiei urbane se inregistreaza in Europa de Vest(peste 80%)si America de Nord(76%).In schimb in statele slab dezvoltate din America Latina si Africa,populatia urbana a crescut in ultimii 60 de ani de 16 ori,iar in statele din Africa de 9 ori.

Cauzele exploziei demografice:
-Cresterea accelerata a populatiei globului ;
-Industrializarea;
-Mecanizarea agriculturii ce a eliberat o cantitate insemnata de forta de munca,aceasta indreptandu-se catre mediul urban;
-Extinderea teritoriala a unor centre urbane care au inglobat si asezarile rurale din jur,aparitia de noi orase,de regula prin transformarea in centre urbane a unor asezari rurale.

Forme de aglomerare umana

Principalele forme de aglomerare sunt:
-Locuinta umana;
-Grupul de locuinte;
-Satul;
-Gruparile teritoriale;
-Orasul propriu-zis;
-Aglomeratia urbana;
-Micro-regiunea urbana;
-Conurbatia;
-Metropola;
-Megalopolis.
Locuinta individuala reprezinta forma elementara de populare a unui habitat.
Grupul de locuinte ocupa un spatiu limitat.Oamenii apartin frecvent aceleiasi familii.
In Romania aceste grupuri de locuinte poarta numele de Cranduri sau Catune.
Satul reprezinta o structura mai coerenta de gospodarie,avand un perimetru mai bine individualizat.In Romania,unele sate situate la distante mici formeaza unitati administrative numite Comune.
Gruparile teritoriale reprezinta forme intermediare intre sat si oras(Comunele suburbane).
Orasul propriu-zis este forma initiala a habitatului urban,prezinta limite bine precizate.In aceasta categorie sunt incluse orasele mici si mijlocii.
Aglomeratia urbana este formata din orasul propriu-zis si zona sa suburbana cu care intretine stranse relatii economice.
Dezvoltarea orasului a dus la aparitia unor orase satelit in zona sa suburbana.
Orasele satelit sunt:orase mici si mijlocii,aflate in vecinatatea unui oras important.Orasele satelit au rol de cazare a fortelor de munca.De asemenea folosesc dotarile social-culturale in comun.
Influenta orasului principal se simte de obicei de la o distanta de 50-60 km.
Micro-regiunea urbana reprezinta un ansamblu de orase de diferite marimi,de regula,orase mici si mijlocii,precum si asezari.Toate au administratie proprie si sunt situate de obicei in depresiuni de-a lungul unor vai sau de-a lungul unor cai de comunicatie.De ex:orasele din depresiunea Petrosani,orasele de pe Valea Prahovei,Micro-regiunea urbana Galati-Braila situata pe Dunare.
Conurbatia
Reprezinta 2 sau mai multe orase apropiate avand  un profil functional asemanator,se pot contopi formand un singur spatiu urban numit conurbatie.Chiar daca cele 2 orase isi pastreaza structurile administrative,devine imposibil sa deosebesti vechile limite ale acestora in teritoriu.Ex de conurbatie:Osaka-Kobe(Japonia).
Metropolele reprezinta orase de mari dimensiuni care depasesc un milion de locuitori si prezinta importanta economica,sociala si culturala deosebita.
Impreuna cu orasele satelit formeaza arii metropolitane asemanatoare aglomeratiilor urbane,dar de dimensiuni mult mai mari.Ex:Bucuresti,Paris,Londra,Moscova.
Megalopolis reprezinta arii urbanizate uriase,extinse pe zeci de mii de km patrati,avand o populatie de zeci de milioane de locuitori.Sunt formate din mai multe metropole numite poli de crestere din numeroase orase mici si mijlocii,iar suprafetele rurale sunt reduse sau lipsesc.
S-au format prin extinderea pe orizontala a metropolelor si conurbatiilor,care s-au unit si au ajuns sa functioneze ca un sistem polinuclear.Cele mai mari sunt:Boswash,Tokaido,Megalopolisul Brazilian,Megalopolisul European.

Asezarile rurale si urbane

Asezarile rurale pot avea urmatoarele functii:
-Functie agricola(majoritatea locuitorilor lucreaza in agricultura.Satele cu functie agricola sunt de mai multe tipuri:cerealiere,viticole,pomicole,zootehnice,legumicole,etc)
-Functia agricola si industriala(majoritatea locuitorilor lucreaza in agricultura,dar si in industria de prelucrare a produselor agricole,industria de prelucrare a lemnului sau industria extractiva.)
-Functia agricola si de servicii(majoritatea locuitorilor lucreaza in agricultura,iar satele respective pot fi noduri de comunicatie sau pot dispune de baze de tratament balnear.)
-Functia mixta(locuitorii satelor respective au diverse ocupatii,fara ca vreuna dintre acestea sa predomine.)

Functiile asezarilor urbane:
-Functia comerciala(in principiu,orice oras exercita activitate comerciala,aceasta intrand in definitia unei asezari urbane.Multe orase s-au nascut din activitati comerciale cum sunt:targurile pentru schimbul produselor sau porturile dezvoltate pe seama marfurilor aduse din afara.)
Tipuri de porturi:
-porturi care deservesc bazine carbonifere.Ex: Cardiff.
-porturi care deservesc bazine petroliere.Ex:Rass Tannurah
-porturi care deservesc bazine miniere.Ex:Narvi
-porturi specializate in traficul cafelei.Ex:Santos
-porturi specializate in traficul lemnului.Ex:Arhanghelsk
-porturi specializate in traficul pestelui.Ex:Rejkjavik
-porturi specializate in traficul arahidelor.Ex:Dakar
-Functia de servicii
Majoritatea populatiei este implicata in domeniile:al transporturilor,cultural,sanatate,etc.Ex:
a)Orasele spital(Clermont in Franta),se afla cel mai mare spital de psihiatrie din Franta,are aproximativ 6000 locuitori,din care circa 2000 sunt angajati ai spitalului.
b)Orasele sanatoriu sunt localizate in zone adapostite,insorite,umiditate scazuta,in zona litorala sau in zone de munte.
c)Orasele noduri de comunicatie.Ex:Faurei,Tecuci,Sulina.
-Functia industriala
Orasele cu functie industriala se clasifica in orase specializate in extractia materiilor prime (Petrosani) si orase specializate in prelucrarea materiilor prime(Resita)
-Functia culturala
Exista 3 categorii de orase:
a)Orase universitare.Ex:Oxford,Cambridge,Uppsala(Suedia),Bologna(Italia)
b)Orase ale festivalurilor si concerturilor.Ex:Salzburg(Austria)
c)Orasele muzeu.Ex:Florenta,Venetia,Sevilla,Dijon.
-Functia religioasa:Ierusalim(Israel),Mecca(Arabia Saudita),Islamabad(Pakistan).
-Functia administrativa si politica
Este caracteristica oraselor care indeplinesc functie de coordonare,a activitatilor social-ecologice dintr-o anumita zona.Ex:Camberra,Astana(Kazahstan),Brasilia.
-Functia agroindustriala
Este caracteristica oraselor mici si foarte mici(Costesti,Topoloveni)
-Functia complexa
Toate marile orase ale lumii au functie complexa,reunind mai multe functii dintre cele mentionate anterior.Ex:Bucuresti,Madrid,Sidney.

Structura functionala a asezarilor omenesti

Structura functionala se refera la stabilirea in perimetrul unui localitati a unor spatii in care dispunerea edilitara are un anumit aspect,iar activitatile economice sunt caracteristice fiecarei zone.
Structura asezarilor rurale:
-Tipurile de sate caracteristice zonei montane sunt:
a)Satele stup
b)Casele lipite de versantii muntilor
c)Sate specifice Sudului Europei.
-Sate risipite cu gospodariile despartite prin pasuni si palcuri de padure
-Satele compacte cu casele lipite una de cealalta specifice zonelor depresionare
In zonele de deal si podis exista 2 tipuri de sate:
a)Satele rasfirate cu gospodariile grupate pe catune,despartite prin vii,livezi,terenuri arabile.
b)Satele drum sau liniare cu gospodariile dispuse de o parte si de alta a vailor si a drumurilor pe distante mari.In zona de campie,specifice sunt satele adunate cu gospodariile apropiate,dispuse de-a lungul unui drum principal si pe cateva ulite laterale.

Structura functionala a asezarilor urbane

In cadrul unei asezari urbane se deosebesc:zone rezidentiale,industriale,de transport si de agrement.
Zonele rezidentiale cuprind:cladirile de locuinte si institutiile social-culturale.
Zonele industriale cuprind obiective industriale situate fie in vatra orasului(cele vechi),fie la periferia orasului.
Zonele de transport includ arterele rutiere,marile intersectii,spatiile destinate metroului,garilor,aeroporturilor,etc.
Zonele de agrement includ spatiile verzi si suprafetele ocupate de ape.

Peisajele rurale

Sunt teritorii geografice in care locuitorii satelor au transformat modul natural,adaugandu-i dotari edilitare,terenuri arabile,livezi,podgolii,pasuni,etc.
Activitatea de baza a majoritatii locuitorilor este agricultura.Peisajele rurale se diferentiaza in functie de conditiile naturale(relief,clima,retea hidrologica,etc) si in functie de factori antropici(Ex:gradul de dezvoltare economica).
In Europa centrala si de Vest,unde nivelul de trai este ridicat,peisajele rurale se apropie de cele din mediul urban.Sunt specifice satele targuri numite Burguri,care prezinta functii comerciale.
In nordul continentelor Europa,Asia si America de Nord,sunt caracteristice satele mici ,dispersate printre paduri si lacuri.
In Asia,acolo unde peste 65% din populatie traieste in mediul rural,exista mai multe tipuri de sate:
-Sate mari in zonele joase din India si China cu vechi traditii culturale,cu contur divers,grupate pe catune.
-Sate liniare,de-a lungul vailor,unde se practica cultura orezului.
-Sate mici cu locuinte risipite,avand ca functie cresterea animalelor in zonele inalte,cum este Tibetul sau in podisurile semidesertice din centrul continentului cum este Gobi.
Europa Mediteraneana prezinta sate mari cu locuinte dese,construite din piatra si lemn.Acestea prezinta un nucleu aglomerat la baza  versantilor si au un grad din ce in ce mai mare de dispersie,pe masura ce altitudinea creste.
In America de Sud sunt caracteristice grupuri de colibe,care au forma conica,construite din paie si lut.
In Africa,in nordul continentului (in valea Nilului si Muntii Atlas) exista sate de mici dimensiuni cu locuinte circulare.
In Africa centrala,satele sunt dispersate,formate din colibe construite din trestie.
In Africa de Sud,satele au forma semicirculara,locuintele sunt cilindrice si au acoperisuri conice.
In Australia exista sate ferma si sate rezervatii(acestea din urma sunt locuinte de bastinasi) si sunt situate in centrul continentului.

Planul Orasului

Planul orasului cuprinde elemente esentiale ale unei asezari urbane,reduse la scara,selectionate si redate prin elemente conventionale.
Planul,cuprinde,de obicei,reteaua de strazi,principalele intersectii,denumirea cartierelor,pietile principale,zonele industriale,zonele cu spatii verzi,etc.
1)Planul rectangular
2)Planul Radiar-concentric
3)Planul Polinuclear
4)Planul Liniar
5)Planul Semicircular

Planul rectangular
Reteaua stradala se intretaie in unghiuri drepte,iar cladirile au forme paralelipipedice.Ex:Orasele Nord-Americane,din Europa:Torino,Buenos-Aires,Montreal.
Planul radiar-concentric
Strazile principale sunt dispuse concentric in jurul unui nucleu central,iar din acest nucleu se desprind alte strazi orientate radiar.Ex:Bucuresti,Paris,Milano.
Planul polinuclear
Orasul are mai multe "Centre" care sunt unite prin bulevarde largi.Ex:Timisoara,Budapesta,Praga,Berlin.
Planul liniar sau Oras strada
Orasul se dezvolta de-a lungul unei artere de circulatie principale,din care se desprind lateral strazi mai mici.Ex:Topoloveni
Planul semicircular
Imbina dezvoltarea liniara,determinata de un element natural.Ex:Tarmul marii cu dezvoltarea radiara si concentrica,Braila,Chicago,Bordeaux.
Dezvoltarea orasului se face in functie de factori restrictivi si favorizanti:
-Vaile,tarmul marilor sau al lacurilor,zonele seismice,zonele cu eruptii vulcanice.
Factori favorizanti:
-resurse de petrol;
-soluri fertile,etc.

Amenajarea locala si regionala

Amenajarea teritoriului se refera la realizarea unui complex de dotari in spatiul urban si rural,menite a creste calitatea vietii populatiei.
Principalele obiective ale amenajarii teritoriale sunt:folosirea eficienta a spatiului,descongestionarea unor zone suprapopulate,reducerea exodului rural,conservarea mediului natural,colonizarea de noi spatii.

Amenajarea spatiului urban.
In mod ideal,reteaua de orase dintr-un stat se ierarhizeaza astfel:
-Metropole-capitala a caror sfera de influenta se extinde asupra intregii tari (Bucuresti).
-Capitale regionale-sunt orase mari care constituie poli de dezvoltare a regiunilor din care fac parte(Iasi,Craiova,Timisoara,Cluj-Napoca,Constanta)
-Centre de echilibru-acestea sunt orase mijlocii cu o arie de influenta mai redusa decat cea a capitalelor regionale.(Pitesti,Vaslui,Targu-Mures.)
-Centre de influente locale-acestea sunt orase mici care anima doar spatiile rurale inconjuratoare(Topoloveni,Costesti)
In tarile subdezvoltate,ierarhia urbana este incompleta,orasele sunt rare,neorganizand viata regiunilor in care se afla.
In schimb,in statele dezvoltate,dezvoltarea oraselor este armonioasa si controlata prin planurile de urbanism.Exista insa si orase care s-au dezvoltat exagerat.(Londra,Paris,New York).Marea Britanie este prima tara care a hotarat descongestionarea capitalului prin construirea,incepand cu 1946,a unor orase nor in jurul Londrei.
In urmatorii 10 ani,in aceste orase s-au mutat peste 200.000 de londonezi.

Amenajarea spatiului rural
Cea mai mare resursa in mediul rural este pamantul.In functie de forma de proprietate asupra pamantului (in mediul ruralexista societati omogene si societati ierarhizate.Societatile sunt omogene in cazul in care pamantul este proprietate comuna,insa in majoritatea tarilor,proprietatea individuala a dus la aparitia de mari proprietari si tarani care dispun sau nu de o suprafata redusa de teren (este tipic cazul Americii Latine)
Parcelarea excesiva a terenurilor dauneaza productivitatii,facand nerentabila achizitionarea de masini agricole,ingrasaminte si pesticide.
In tarile dezvoltate,descongestionarea oraselor prin mutarea unora dintre locuitorii acestora in satele aflate in apropiere,are efecte benefice in privinta amenajarii teritoriului,satele respective beneficiind de retele de termoficare,electrificare,canalizare,etc.
Capitale Regionale:Iasi,Bacau,Galati,Braila,Constanta,Ploiesti,Craiova,Timisoara,Oradea,Cluj-Napoca,Brasov.

Clasificarea resurselor naturale

Exista mai multe criterii in functie de care sunt clasificate resursele naturale :
1.Criteriul locului de provenienta
a)Resurse extraatmosferice si atmosferice:energia solara,energia eoliana.
b)Resurse ale litosferei:minereurile,combustibil fosil,roci de constructie.
c)Resurse ale hidrosferei:
-Resurse ale oceanului planetar:energia valurilor,mareelor,substantelor minerale dizolvate in apa.
-Resurse ale apelor continentale:apele subterane folosite pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor,apele raurilor si fluviilor folosita ca resursa energetica.
d)Resurse ale biosferei:acestea sunt de natura animala si natura vegetala.
2.Dupa criteriul modului de folosinta exista:
a)Resurse energetice:forta apei,forta vantului,combustibilii fosili,lemnul,energia geotermala.
b)Resurse care constituie materie prima pentru industrie:lemn,resurse minerale utile,unele gaze din componenta atmosferei.
c)Resurse alimentare:sunt de natura vegetala,animala si minerala.
3.Dupa criteriul durabilitatii exploatarii avem:
a)Resurse inepuizabile:energia solara,energia eoliana.
b)Resurse epuizabile:
-Neregenerabile:resursele energetice si minerale pentru refacerea carora sunt necesare zeci si sute de milioane de ani.
-Regenerabile:lemnul.
4.Dupa criteriul locului de folosinta,exista:
a)Resurse transportabile:apa,lemnul,substantele minerale.
b)Resurse netransportabile:solul,energia eoliana,energia valurilor,energia curentilor,etc.

Resursele extraatmosferice

Soarele reprezinta cea mai puternica sursa de energie.Cantitatea de energie solara receptionata de suprafata terestra este repartizata neuniform,astfel incat cele mai mari cantitati de radiatie globala se inregistreaza in regiunile tropicale (peste 180kilocalorii pe cm²/an).In zona calda valorile radiatiei solare variaza intre 140 si 180 kcal pe cm²/an (fiind mai mare in regiunile continentale si in aproprierea celor doua tropice si mai mici in regiunile oceanice si in apropierea ecuatorului).
In zonele temperate ,radiatia globala este de 80-140 kcal cm²/an,iar in zonele reci sub 80 kcal cm²/an.
In concluzie,valorile radiatiei globale variaza datorita formei pamantului si repartitiei inegale a nebulositatii.
In prezent exista mai multe metode de conversie a energiei solare in energie de alta natura:mecanica,electrica,termica etc.

Prima metoda:
-Bioconversia reprezinta transformarea naturala a energiei solare in biomasa.Energia solara s-a transformat de-a lungul erelor geologice prin procesul de fotosinteza in masa vegetala.
A doua metoda:
-Conversia energiei solare in energie termica se realizeaza prin intermediul unor captatoare solare care concentreaza caldura asupra unor recipiente cu apa.Apa este incalzita si transformata in abur,iar aburul respectiv este utilizat pentru incalzirea locuintelor si a serelor,este utilizat de catre instalatiile de desalinizare a apei marine sau de catre centralele termoelectrice.
A treia metoda:
-Conversia energiei solare in energie electrica se face in mod direct prin intermediul celulelor fotovoltaice (acestea sunt panouri solare cu siliciu).
Desii au randament ridicat,tehnologia este costisitoare,astfel incat metoda este folosita doar pentru alimentarea unor instalatii de pe sateliti,nave cosmice,relee de televiziune etc.

Resursele Hidrosferei

Resursele oceanului planetar
Oceanul planetar constituie cea mai importanta sursa de umiditate pentru atmosfera.De asemenea este sursa de substante minerale,energie,apa potabila si hrana.
In apa oceanului planetar sunt dizolvate in medie 35 de g de saruri in fiecare litru de apa.Predomina clorura de sodiu.De asemenea se gasesc toate elementele chimice,printre care hidrogenul (care prezinta importanta din punct de vedere energetic,nichel,mangan,aluminiu,fier.)
Diferentele de temperatura ale apei pe verticala,precum si miscarile apei (mai ales mareele) constituie surse de obtinere a energiei electrice.In urma desalinizarii,apa oceanului planetar poate fi utilizata ca si apa potabila,tehnologia este insa foarte scumpa si este eficienta mai ales in statele care utilizeaza in acest scop energia solara.(Emiratele Arabe Unite,Arabia Saudita,Cuveit.)
Masa vegetala a oceanului planetar este mai saraca decat a uscatului,in schimb masa animala este mult mai bogata.Cele mai bogate zone in peste sunt in apropierea tarmurilor,pe platformele continentale,acolo unde se intalnesc curentii calzi cu cei reci.Algele sunt utilizate in alimentatia omului ca materie prima in industrie,ca furaj pentru animale si ca ingrasamant pentru agricultura.
Resursele apelor continentale
Apele continentale sunt utilizate pentru:
-Obtinerea energiei electrice
-Irigatii
-Pescuit
-Navigatie
-In industrie
-Pentru alimentarea cu apa a localitatilor

Resursele biosferei

Resursele vegetale sunt utilizate ca si sursa de hrana,material de constructii si combustibil.
Cele mai compacte areale forestiere sunt in padurea intertropicala din America de Sud (bazinul fluviului Amazon) si in Africa (bazinul fluviului Congo),precum si Taigawa din nordul continentelor (Europa,America de Nord si Asia).
Padurea intertropicala este alcatuita din specii valoroase din punct de vedere economic.(Abanos,Acaju,Mahon,Palisandru,Teck).Padurile din zona temperata au fost cele mai exploatate,astfel incat si-au redus semnificativ suprafata (Fag,Stejar,Carpen,Molid,Brad)

Agricultura
Principalele ramuri ale agriculturii sunt:
-Cultura plantelor
-Cresterea animalelor
Primele practici agricole au aparut dupa sfarsitul ultimei perioade glaciare,in urma cu 10.000 ani,in cadrul asa numitei revolutii agricole neolitice.Pana in acel moment,omul era doar culegator si vanator.
Principalele regiuni in care au aparut practicile agricole sunt:Orientul apropiat,Mesopotamia si Egiptul,unde au fost cultivate pentru prima data graul si orezul,America Centrala unde au fost cultivate pentru prima data porumbul si cartoful,iar Asia de Sud unde au fost cultivate orezul si soia.
De-a lungul evolutiei umane,agricultura a marcat doua tipuri principale de practici:
-Agricultura traditionala sau de subzistenta
-Agricultura moderna sau comerciala
Agricultura traditionala este specifica regiunilor slab dezvoltate din America de Sud,Africa si Asia.
Principalele caracteristici:
-Caracter predominant extensiv
-Productiile agricole sunt reduse,aflandu-se la limita satisfacerii necesitatilor populatiei
-Tehnici agricole suplimentare
Agricultura de subzistenta
Tipuri:
-Agricultura extensiva
-Agricultura axata pe pastorit nomad
-Agricultura primitiva de subzistenta

Agricultura comerciala se bazeaza pe produse agricole destinate comercializarii,in special in cadrul pietelor urbane.Acest tip de agricultura este corelat cu activitati de transport,de depozitare si industrializare a produselor agricole.
Este o agricultura de tip intensiv,bazata pe chimizare,mecanizare.

Principalele regiuni agricole

Regiunea agricola intertropicala este specifica zonelor calde cuprinse intre Ecuator si 30^o latitudine Nordica si Sudica.Concentreaza 75^o/_o din populatia ocupata in agricultura la nivel mondial.
Solurile sunt fragile si au fertilitate relativ scazuta.
Regiunile ecuatoriale cu temperaturi si precipitatii ridicate in tot cursul anului favorizeaza culturile de orez cu 2-3 recolte pe an,porumb,palmieri de ulei,de cocos,de cauciuc,arbustiul de ceai,arborele de cafea,trestia de zahar.
In zonele cu climat musonic,in sezonul ploios se cultiva orez,iar in sezonul secetos,porumb.
Pentru regiunile agricole tropicale,aride si semiaride sunt specifice culturile irigate de porumb,curmali,bumbac si cresterea animalelor in regim nomad.Cultura plantelor se practica in oaze si de-a lungul fluviilor care strabat deserturile.

Regiunea agricola mediteraneana face trecerea intre agricultura specifica zonelor calde si cea specifica zonelor temperate.Se cultiva cereale,citrice,masline,vita de vie,si este specifica cresterea ovinelor practicata in regim sedentar sau transhumant.

Regiunile agricole temperate
Fiecarei trepte de relief ii sunt caracteristice anumite culturi:
-In regiunile de campie se cultiva cereale,plante tehnice si legume.
-In regiunile de deal si podis sunt specifice viticultura si pomicultura.
-In zonele montane sunt specifice pasunile naturale pe baza carora se practica cresterea animalelor.

Regiunea agricola subpolara
Ocupa cele mai restranse suprafete,predomina vanatoarea si pescuitul de subzistenta.Cresterea renilor in regim nomad pe baza pasunilor naturale si cultura unor plante rezistente la frig.(Orz,ovaz,secara,cartof)

Industria energiei electrice

Energia electrica are o importanta vitala pentru dezvoltarea economico-sociala a lumii ocntemporane,consumul de energie electrica fiind indispensabil tuturor sectoarelor de activitate.
Structura productiei de energie electrica
-Termocentralele folosesc pentru producerea energiei electrice combustibilii minerali fosili:carbuni,petrol,gaze naturale,sisturi bituminoase.
-Hidrocentralele transforma energia hidraulica a cursurilor de apa (o energie de potential) in energie electrica.Aceasta forma de energie primara regenerabila,nepoluanta,prezinta o importanta economica deosebita.
-Atomocentralele (centralele nuclearo-electrice)pot furniza energie electrica ieftina si in cantitati mari.
In prezent furnizeaza in lume 446 grupuri atomoenergetice in 32 de tari,asigurand aproximativ 1/6 din energia electrica produsa.
La nivelul tarilor se pot identifica mai multe structuri ale productiei de energie electrica:
-Structura complexa
-Structura predominanta de energia produsa in hidrocentrale (Brazilia,Canada).
-Structura in care predomina energia obtinuta in atomocentrale.
-Structura dominata de termocentrale.

Ramurile industriei

Industria energetica:
-Idustria de exploatare si prelucrare a petrolului;
-Industria de exploatare si prelucrare a gazelor naturale;
-Industria carbonifera;
-Industria energiei electrice;
Industria metalurgica:
-Metalurgia feroasa;
-Metalurgia neferoasa;
-Industria constructiilor de masini(cu diferite ramuri)
Industria chimica:
-Petrochimie,industria produselor clorosodice,industria ingrasamintelor chimice,etc.
Industria de exploatare si prelucrare a lemnului:
-Industria de exploatare a lemnului;
-Industria de prelucrare a lemnului.
Industria materialelor de constructie:
-Industria de exploatare a materialelor de constructie naturale;
-Industria de prelucrare a materialelor de constructie;
Industria usoara si alimentara:
-Industria usoara (textila,pielarie,morochinarie)
-Industria alimentara.

Regiunile industriale

In aparitia unei regiuni industriale sunt implicati mai multi factori:existenta unor materii prime suficiente pentru o perioada lunga de timp:
-O baza energetica puternica;
-Cai de comunicatie modernizate;
-Forta de munca specializata;
-Nivel ridicat de urbanizare;
-Piete de desfacere sigure pe plan intern si international.

America de Nord
-Vestul mijlociu canadian (Alberta)
-Sud-Estul Canadei (Toronto-Montreal)
-Megalopolisul American (Boswash)
-Marile lacuri (Chicago-Detroit)
-Appalachi
-Golful Mexic
-Seatle
-San Francisco
-Los Angeles
-Mexico-Veracruz

America de Sud
-Sud-estul Braziliei (San Paollo-Belo Horizonte)
-La Plata (Buenos Aires-Rosario)
-Chile (Santiago)

Africa
-Maroc (Rabat-Casablanca)
-Algeria (Oran-Alger)
-Egipt (Cairo)
-Nigeria
-Congo
-Transvaal
-Cap (Capetown)

Asia
-India de Nord
-India de Est
-Mumbay
-Madras
-Vietnamul de Nord
-Taiwan
-Japonia Centrala si de Sud
-Coreea de Sud

Regiunea industriala Rhin-Ruhr

Localizare:
Este situata in Europa,in partea de Vest a Germaniei,pe raul Ruhr,afluent al Rinului.
Se afla la contactul zonei de campie cu cea de dealuri joase.
Varsta:
Este una din cele mai vechi regiuni industriale de pe glob.A aparut la scurt timp dupa declansarea revolutiei industriale.
Factori genetici:
Existenta unor mari zacaminte de carbuni,bazinul Ruhr fiind cel mai mare bazin carbonifer din Vestul Europei.
Un alt factor,existenta minereurilor de fier in apropiere (in Alsacia si Loreua)
Pe baza acestor resurse s-au dezvoltat initial industria miniera,industria siderurgica,industria constructiilor de masini si in timp toate celelalte ramuri industriale.In ultimul timp,carbochimia a fost inlocuita de petrochimie si de ramuri ale industriei de varf.
Caracteristici:
-Existenta unor cai de comunicatie dezvoltate si diversificate,si anume:Fluviul Rin cu cel mai mare port fluvial din lume Duisburg.
-8 magistrale rutiere si 4 magistrale feroviare
-O retea densa pe conducte care transporta petrolul importat din porturile Rotterdam si Wilhelmhaven,si gazele naturale din Olanda sau din zacamintele norvegiene si britanice din Marea Nordului.Este cea mai populata regiune a Germaniei.Principalele centre sunt Dortmund,Dusseldorf,Bochum,Essen.
In ultima vreme,serviciile au crescut spectaculos,depasind industria prelucratoare din punct de vedere a ponderii in produsul intern brut si procentului populatiei angajate.

Tipuri genetice de relief in Europa

1.Muntii:
-Caledonici: masivele din Scandinavia,Scotia,Tara Galilor,Irlanda (formate de la inceputul paleozoicului);
-Hercinici: se desfasoara din Peninsula Iberica si Franta (in Masivul Central si Peninsula Bretagne) prin centrul Europei pana in Rusia (Muntii Ural) (formati la sfarsitul paleozoicului);
-Alpini: Pirinei,Alpi,Carpati,Balcani (sfarsit mezozoic-neozoic).

2.Dealuri si Podisuri:
-Apar mai ales in centrul si estul Europei;
-Exemplu: Podisul Ardeni (Franta-Belgia);
-Podisul Boemiei (Cehia);
-Podisul Podolic (Ucraina).

3.Campii:
-Peste 50% din Europa;
-Tipuri:
a)campii pe structuri vechi (Campia Europei de Est,Campia Finlandei);
b)Campii formate prin acumularea unor materiale transportate de ghetarii care au existat in nordul Europei (campii de acumulare glaciara) (Campia Nord Europeana = Campia Germano-Polona);
c)Campii litorale (spre Oceanul Atlantic,Nordul Marii Negre,in jurul Marii Caspice);
d)Campii umplute cu materiale depuse de rauri (campii de acumulare fluviala) (Campia Romana,Campia Panonica,Campia Padului).

4.Suprafetele de eroziune:
-O unitate geografica ce a suferit de-a lungul erelor geologice mai multe faze de ridicare care au alternat cu faze de nivelare va pastra in alcatuirea sa marturii ale acestor faze,semnificative in acest sens fiind podurile interfluviale netede situate la altitudini diferite ;
-Aceste suprafete apar evidente in masivele vechi si in muntii din sistemul alpin.

5.Terasele si luncile:
-au intre 2-4 trepte desfasurate de-a lungul vailor.

6.Relieful Piemontan:
-Piemont=suprafata de acumulare situata in apropierea unei regiuni mai inalte;
-Exemplu: nordul Pirineilor;
-Nordul Italiei,la poalele Alpilor (regiunea Piemont);
-Sudul Carpatilor Meridionali (Piemontul Getic).

7.Relieful Glaciar:
-Reprezinta un relief climatic,rezultat in urma actiunii ghetarilor;
-2 tipuri:-creat de ghetarii montani (in cuaternar in masivele cu altitudini peste 1800m):circuri,vai,praguri,morene.
-creat de calota glaciara din nordul Europei in cuaternar (Scandinavia,Marea Britanie,nordul Germaniei,Polonia,Rusia);
-Relieful glaciar e de 2 feluri:-cuaternar
-actual (in masivele ce depasesc 3000m si in insulele arctice).

8.Relieful Carstic:
-numele provine de la Podisul Karst (Slovenia);
-forme de relief specifice:pesteri,avenuri,coline,chei.

9.Relieful Vulcanic:
-este reprezentat de:
-Platouri (Islanda);
-Vulcani activi si semiactivi (Peninsula Italica);
-Un lant vulcanic neogen (Carpatii Orientali).

10.Relieful Eolian:
-E reprezentat de campuri de dune (Sud-Vestul Frantei,Campia Marii Caspice).

11.Relieful Litoral:
a)Tarmuri cu plaje si dune (Marea Nordului,Marea Neagra,Marea Baltica);
b)Tarmuri cu estuare-specifice litoralului atlantic (Tamisa,Elba,Sena);
c)Tarmuri cu lagune si limanuri (Marea Neagra,Marea Baltica,Marea Adriatica);
d)Tarmuri cu delte-la varsarea unor fluvii in mari cu maree slabe (Volga,Dunare,Rin,Ron,Vistula,Pad,Ebro);
e)Tarmuri cu fiorduri:coastele atlantice ale Norvegiei,Scotiei,Islandei;
f)Tarmuri cu riass:apele marii au invadat fostele vai ale unor rauri;apar ramificate si stancoase (litoralul atlantic al Spaniei,Frantei,Marii Britanii);
g)Tarmuri cu canale (dalmatic): prin ridicarea nivelului marii,culmile muntoase paralele cu tarmul au devenit peninsula si insule prelungi (pe coasta Marii Adriatice,la contactul cu Alpii Dinarici).